---

---

---

Cariera unui libertin (Veneţia, septembrie 1951) este deopotrivă cea mai lungă lucrare a lui Stravinski şi ultima care aparţine esteticii sale "neo-clasice". Compoziţia sa următoare, Cantata, va face trecerea către muzica serială.

În acord cu epoca în care se petrece acţiunea, forma lucrării ne duce spre opera "cu numere" a secolului XVIII. Cariera unui libertin este subdivizată într-o suita de arii cu repriză şi "da capo", ansambluri (duete, triouri, etc), coruri, interludii şi recitative secco (cu acompaniament de clavecin sau orchestră).

Libretul este o perfectă construcţie arhitecturală, de echilibru şi simetrie. Se împarte în trei acte a câte trei scene fiecare.

Lucrarea pune o curioasă problemă de etică artistică: este o pastişă sau un plagiat? Dacă "împrumuturile" muzicale de la Bach la Gluck, de la Donizetti şi Bellini la Gounod şi Verdi, trecând chiar şi pe la Stravinsky însuşi şi Rossini, sunt dificil de inventariat, din contră, sursa stilistică este clar revendicată şi recunoscută: Cosi fan Tutte şi Don Giovanni (scena cimitirului şi finalul actului III).

---

CARIERA UNUI LIBERTN
(The Rake’s Progress)
Acţiunea se defăşoară în secolul al XX-lea, la Londra.
(În concepţtia originală, acţiunea are loc în secolul al XVIII-lea).




Actul I

   În grădina familiei Trulove, într-o după amiază de primăvară, cei doi îndrăgostiţi, Anne Trulove şi Tom Rakewell, îşi cântă fericiţi sentimentele de dragoste fără a-şi face griji în legătură cu viitorul ce poate aduce schimbări în inimi şi în suflete. Intervine Trulove care încearcă să îl determine pe viitorul său ginere să accepte o slujbă bănoasă promisă de către un prieten al său. Dar oferta lui Trulove întâlneşte refuzul lui Tom. Asigurându-l că fiica lui nu se va mărita cu un sărac, el îi spune deschis că speră într-o soartă plină de noroc ce îi va aduce tot ceea ce îşi doreşte. Apare un bărbat necunoscut şi îi explică lui Tom că el este moştenitorul unui unchi bogat, necunoscut, recent decedat. Aflând că Tom are o iubită, îl îndeamnă s-o cheme degrabă ca împreună să se bucure de marea veste. Bărbatul necunoscut îşi oferă lui Tom serviciile: numele său este Nick Shadow şi îl îndeamnă pe Tom să îşi administreze moştenirea cu avocat şi îl sfătuieşte să plece degrabă la Londra. Cât despre salarul său nu este nicio grabă: vor discuta mai târziu, peste un an şi o zi când Tom va înţelege cât valorează serviciile sale. Strângând cu căldură mâna lui Trulove, Tom îl asigură că tot ceea ce face e pentru Anne şi fericirea lor. Promiţând Annei că se va întoarece curând, porneşte spre Londra împreună cu Nick Shadow.
   Primul drum al lui Tom la Londra e la bordelul lui Mother Goose (cuvântul „goose”, era folosit în Anglia secolului al XVIII-lea, pentru a desemna sifilisul). Aici e prezentat de către Nick şi trece la „studiul” legilor care guvernează acest mediu nou pentru el. În cavatina sa, Tom înţelege ca el se îndepărtează de lumea curată în care a trăit până acum şi în care nu va mai reveni; el îşi pierde inocenţa păşind în lumea „iniţiaţilor” condus de Mother Goose însăşi.
   Într-o noapte de toamnă cu lună plină, Anne înalţă către astrul rece şi mut rugi ca Tom să fie izbăvit şi ferit de dureri sufleteşti chiar cu preţul propriei suferinţe. Ştiind că Tom e o natură slabă în vreme ce, dimpotrivă, tatăl ei e puternic, se lasă ademenită de gândul de a-i fi aproape lui Tom, şi a-i oferi sprijinul ei şi se hotărăşte să plece la Londra.

Actul II.

   Viaţa lui Tom urmează cursul la modă, înţelegând în străfundul inimii lipsa de conţinut al acestui mod de viaţă şi visează la fericire. Ca întotdeuna, Nick Shadow este cel care ştie ce e de făcut. El interpretează melancolia lui Tom ca fiind determinată de nevoia de libertate deplină. Îi propune căsătoria cu faimoasa Baba the Turk, o ciudăţenie a naturii în vogă la Londra în acel moment având faţa acoperită cu barbă. Acestă căsătorie ar putea reprezenta dovada câştigării deplinei sale libertăţi interioare şi i-ar aduce faima.
   Anna a venit la Londra şi l-a gasit în sfârşit, pe Tom. Dar este prea târziu. Soţia cu barbă a lui Tom, Baba the Turk, artista de circ, senzaţia Londrei, soseşte şi ea. Anna află despre căsătoria lui Tom, iar acesta, recunoscând că nu este demn de ea, o imploră pe Anne să plece, să se reîntoarcă acasă.
   Baba the Turk a nu a adus libertatea lui Tom ci mai degrabă sclavia acestuia prin prezenţa ei extrem de dificilă. În vreme ce Tom doarme, Shadow demonstrează audienţei cum face el pâine din pietre cu ajutorul unei înşelăciuni brutale şi a unei maşini. Nick Shadow îi prezentă lui Tom acestă maşină ca pe un lucru minunat care-l va face să devină salvatorul omenirii de la foamete şi mizerie.

Actul III

   Tom e adânc scăpătat în datorii ca rezultat al maşinii frauduloase. Toate bunurile sale urmează să fie scoase la licitaţie inclusiv Baba the Turk, ea stând acum mută, parcă fără viaţă. Dar îşi revine şi se reîntoarce la circ. Anna, căutându-l pe Tom, este încunoştiinţată de Baba the Turk unde anume îl poate găsi şi e sfătuită să îl despartă de Nick Shadow.
   Un cimitir lângă biserică. Timpul lui Tom se apropie de sfârşit. Nick Shadow îi cere acum plata: viaţa şi sufletul său. Tom are o ultimă şansă: un joc de cărţi cu Nick, având drept miză viaţa şi moartea. Fără dorinţe şi cu speranţele pierdute, Tom ghiceşte corect cărţile şi recunoaşte că a pierdut tot ceea ce era important în viaţă: dragostea. Mai înainte de a dispărea Nick Shadow îl blestemă să înnebunească.
   Tom, nebun acum, crede despre el că este Adonis şi o aşteaptă pe Venus a lui. Anne îl vizitează şi aduce pacea spiritului său rătăcitor. Ea îi cântă pentru a-l adormi. Trulove vine şi îşi ia fiica acasă. Trezindu-se, Tom o caută în van pe Venus şi este pe cale sa moara dezamăgit şi neînpăcat. Dar sufletul său a fost salvat.

Epilog.
   Baba the Turk, Tom, Nick Shadow, Anne Trulove şi ceilalţi participanţi la acţiunea scenică, pun în evidenţă morala acestrei povestiri.

---