Opinia publică, sau „gura lumii”, prezintă personajele. Euridice, soţia violonistului Orfeu, cântă amorul ei impur pentru un păstor pe nume Aristeus. Situaţia nu întârzie să se lămurească. Pluton, stăpânul Infernului, invidios pe succesele în dragoste ale lui Jupiter, fratele său, se hotărăşte s-o seducă pe Euridice, soţia lui Orfeu. Sub înfăţişarea păstorului Aristeus, el începe să-i facă o îndrăcită curte Euridicei. Orfeu rămâne impasibil la toate acestea, fiind ocupat cu lecţiile de vioară şi compoziţia şi, mai presus de toate, cu o relaţie extraconjugală. Opinia publică se decide să intervină, opunându-se cu hotărâre tuturor acestor proiecte. Dar pentru ca Orfeu o scoate din fire cu noul său concert de vioară - care durează o oră şi un sfert - Euridice se lasă , sedusă de cel pe care-l crede un simplu cioban - Aristeus. Îndată ce-i sigur pe situaţie, acesta i se înfăţişează Euridicei ca zeul Pluton şi pleacă apoi în Infern cu noul său amor, hotărât să-şi sărbătorească izbânda în întunecatul său regat. Orfeu revine şi găseşte mesajul scris de Euridice la îndemnul lui Pluton, prin care o anunţă despre ... moartea ei. În faţa acestei situaţii, Orfeu are o izbucnire de mulţumire, reprimată însă rapid, căci Opinia publică intrevine din nou şi-l trimite pe Orfeu în Olimp, la Jupiter, să-l roage, să-l implore ca el, cel mai puternic dintre zei, să-l oblige pe Pluton să-i redea nevasta. Neavînd încotro, Orfeu pleacă în Olimp, plictisit, şi forţat de „gura lumii”.

În Olimp toţi zeii dorm, sau lenevesc. Venus, Cupidon şi Jupiter, abia au venit, toată noaptea ţinându-se de nebunii şi aventuri. Soseşte Diana, zeiţa cea castă şi trezeşte întreg Olimpul cu plânsetele ei din cauza lui Acteon, transformat de Jupiter în cerb. Incetul cu încetul zeii se plâng de tirania lui Jupiter; tumultul se măreşte, ajungând aproape de revoltă. Jupiter îi face reproşuri lui Pluton că a pătrus pe pământ în teritoriile rezervate lui, pentru a o răpi pe delicioasa Euridice. Vacarmul reîncepe; toţi zeii i se alătură lui Pluton împotriva intolerabilei tiranii a lui Jupiter, plictisiţi de monotonia regimului lor de nectar şi ambrozie. Trăznetele şi fulgerele lui Jupiter readuc pe moment liniştirea spiritelor, Pluton continuând să agite grupul nemulţumiţilor. Minerva, Cupidon, Venus şi Diana, amintesc lui Jupiter deghizările sale din trecut pentru amorurile pământene. Când tensiunea ajunge la maximum, Mercur anunţă sosirea lui Orfeu însoţit de Opinia publică. Jupiter recomandă zeilor să se comporte cu demnitate. Împins mereu de Opinia publică, Orfeu cere să îi fie redată soţia, şi urmează, desigur, să i se dea satisfacţie, pentru că celebritatea şi arta sa au cucerit muntele Olimp. Spre marea consternare a lui Orfeu, Jupiter ordonă lui Pluton să o redea imediat pe Euridice soţului ei şi se declară pregătit să descindă în Infern pentru a o căuta el însuşi.

În Infern, Euridice se plictiseşte de moarte, abandonată de Pluton. A ajuns chiar să îl regrete pe soţul ei. Servitorul care i-a fost pus la dispoziţie, John Styx, un bufon perfect, îi admiră frumuseţea. Aflând de descinderea lui Jupiter, Pluton a ascuns-o cu grijă pe Euridice sub paza lui Styx. La sugestia lui Cupidon, şi într-un moment de neatenţie, înşelând vigilenţa lui Pluton şi a lui John Styx, Jupiter se metamorfozează într-o muscă mare şi cade la picioarele frumoasei Euridice, care e cuprinsă de o ciudată afecţiune pentru ... insectă. Revenind la vocea sa, Jupiter îşi dezvăluie identitatea. Euridice se declară încântată să-l urmeze în Olimp.

Un cor magnific deschide marea petrecerea pe care Pluton o dă în onoarea zeilor, musafirii săi, la care este invitată şi Euridice pe care Jupiter a transformat-o în bacantă. Cupidon o îndeamnă să cânte un imn bahic, pentru a se distra, dar Jupiter propune un menuet şi toţi admiră graţia şi eleganţa dansului său. Cu baletul infernal propus de Pluton, veselia e culminantă, când se aude vioara lui Orfeu, care vine, însoţit de Opinia publică, pentru a-şi primi soţia înapoi. Jupiter nu mai are încotro şi trebuie să i-o redea, dar cu o condiţie: la plecare să mergă în faţa ei şi să nu întoarcă, sub nici un motiv privirea către ea căci altfel o va pierde definitiv. Orfeu ar fi făcut gestul fatal, însă Opinia publică este prezentă şi nu-i scapă nimic. Dar Jupiter declanşează un fulger cu care îl distrage pe Orfeu. Într-o mişcare reflexă, acesta se întoarce spre Euridice şi astfel îşi pierde definitiv dreptul asupra soţiei sale. Întreaga asistenţă e fericită: Euridice va rămâne bacantă şi participă cu toţii la versiunea finală a Can-Can - ului, care exprimă bucuria lor pentru acest rezultat.